Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna e prima ctitorie a lui Ștefan cel Mare și locul pe care și l-a ales de la început pentru mormânt. Piatra de temelie a fost pusă pe 10 iulie 1466, iar biserica, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost sfințită pe 3 septembrie 1469. Mănăstirea e în comuna Putna, la 33 km nord-vest de Rădăuți.

Biserica de azi a fost ridicată între 1653 și 1662 pe locul celei ștefaniene, după același plan. Pictura din interior e nouă, făcută între 2001 și 2010 de frații Mihail și Gavriil Moroșan. În camera mormintelor vezi sarcofagul de marmură al voievodului, iar în biserică mai sunt alte pietre funerare, printre ele ale doamnelor Maria Asanina Paleologhina și Maria Voichița și a lui Bogdan al III-lea. Turnul tezaur, din 1481, e singura construcție păstrată în forma originală din vremea ctitorului. Intri pe sub Turnul Eminescu, numit așa pentru că poetul a dormit aici la serbarea studenților din 1871.

Muzeul păstrează broderii lucrate în fir de aur, argint și mătase, manuscrise vechi și obiecte de cult, printre care acoperământul de mormânt al doamnei Maria Asanina Paleologhina. La câteva minute de incintă, în cimitirul satului, e biserica de lemn Dragoș Vodă, ridicată înainte de 1400 după cercetările dendrocronologice și mutată aici de Ștefan cel Mare.

Mănăstirea se vizitează zilnic între 6:00 și 20:00, iar muzeul și magazinul, între 9:00 și 19:00. Pentru cazare în camerele pelerinilor, de 5-14 locuri, contactezi arhondaricul, după datele de pe site. Tot aici e borna 1 a Via Transilvanica, iar carnetul drumețului îl cumperi sau îl ștampilezi la muzeu.