Experiențe BucovinaCaută

Blog

Obiceiurile de iarnă din Bucovina: capra, ursul, malanca și cetele de urători

28 octombrie 2026

Urători în cojoace lungi din blană albă de oaie, cu căciuli împodobite cu flori, beteală și mărgele, la parada obiceiurilor de iarnă din Suceava, pe 27 decembrie 2025
Foto: Ionel Curcan, Wikimedia Commons, fețe estompate, CC BY-SA 4.0

Ce sunt capra, ursul, căiuții, urâții, frumoșii și malanca, ce spun etnografii despre ele și unde le vezi iarna aceasta în Bucovina.

Între Crăciun și Sfântul Vasile, în Bucovina umblă cete de flăcăi cu măști, tobe, bice și clopoței. Unele colindă. Altele joacă o capră care moare și învie, un urs care se rostogolește pe drum sau un alai de „frumoși” cu pene în pălării. Le vezi pe toate la parada de la Suceava, pe 27 decembrie, dar și pe ulițele satelor. Mai jos găsești ce spun despre ele etnografii și muzeografii, unde mergi și cum te porți ca oaspete.

Colindatul, în ceată

În 2013, UNESCO a înscris colindatul de ceată bărbătească din România și Republica Moldova în patrimoniul cultural imaterial al umanității. Fișa UNESCO îl descrie așa: înainte de Crăciun, flăcăii, de obicei necăsătoriți, se strâng în cete și repetă zilnic colindele, îndrumați de bărbați cu experiență, adesea foști conducători de ceată. În Ajun merg din casă în casă, iar colinda se potrivește cu gazda și cu familia ei. Gazdele îi răsplătesc cu daruri rituale și cu bani.

Colindele sunt doar începutul. Repertoriul național de patrimoniu cultural imaterial, publicat de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, trece în dreptul zilei de Sfântul Vasile plugușorul, sorcova și o listă lungă de jocuri cu măști: capra, ursul, căiuții, frumoșii și urâții, malanca (p. 75).

Capra, ursul și căiuții

Capră cu trupul din petice colorate și beteală, cu cap negru și ciucuri roșii, lângă un băiat în suman care ține o lingură de lemn și un clopoțel, pe drumul din satul Frumosu, noaptea Jocul caprei la Frumosu, județul Suceava, în noaptea de 31 decembrie 2011. Foto: Heinrich Mayer, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0., fețe estompate

Repertoriul național pune capra în „toată țara”, iar ursul și căiuții în Moldova (p. 11). Pentru nordul Moldovei, adică Suceava și Botoșani, le trece printre dansurile rituale de Anul Nou, cu rol de „fertilitate, protecție, amuzament” (p. 35).

Etnograful Marcel Lutic, de la Muzeul Etnografic al Moldovei, explica în 2007 pentru Ziarul Lumina că, în joc, capra dansează, moare și renaște, simbolizând „regenerarea ritualică și continuitatea vieții”. Capul ei e cioplit din lemn, cu falca de jos mobilă, ca să clămpăne. Ursul, răspândit „în special în Moldova”, ține de aceeași idee a regenerării naturii, iar în joc era socotit un personaj cu „virtuți protectoare, terapeutice și meteorologice”. Costumul se face din blană de urs sau de oaie ori din funii cusute pe o haină veche, cu ciucuri roșii. Căiuții sunt flăcăi care „călăresc” un cal cu capul și gâtul cioplite din lemn, acoperit cu pânză roșie sau neagră și împodobit cu mărgele, oglinzi și ciucuri.

Acestea sunt interpretări ale etnografilor. Cei care joacă azi capra sau ursul în sat nu le dau neapărat același sens.

Urâții, frumoșii și malanca

Maria Crușninschi, muzeograf la Muzeul Bucovinei, împarte măștile de iarnă în două familii (Lumea Satului, 2019). Urâții sunt moșii și babele, cu măști „blănoase”. Frumoșii sunt cei de la malancă și din „hurta de împărați”, îmbrăcați ca militarii, cu oglinzi, epoleți și coifuri înalte din pene de gâscă vopsite, numite ceacuri. Culoarea penelor arată rangul: general, ministru, cancelar, împărat. Ceacurile apar la Bosanci și la Moara, lângă Suceava.

Măștile le fac meșteri numiți mascaragii, din blană, câlți, pănuși de porumb și boabe de fasole. Același articol notează că măștile aveau odinioară rol de protecție, iar azi țin mai ales de spectacol: personajele ironizează prostia și defectele oamenilor, uneori chiar pe cei mai importanți oameni din sat.

Ceată de urători cu pălării înalte din pene de păun, mantii galbene pictate și tobe mari, jucând în fața Primăriei din Gura Humorului, cu mascați în costume de paie în spate Urători în fața Primăriei din Gura Humorului, pe 31 decembrie 2011. Foto: Heinrich Mayer, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.

Malanca e cuvântul cel mai greu de prins, pentru că înseamnă lucruri diferite de la un sat la altul. Repertoriul național o dă o dată drept „denumirea Caprei în Bucovina” (p. 35), altă dată ca joc cu măști care adună frumoșii, mascații, bumbierii și nunta (p. 24). La Mihoveni, lângă Suceava, malanca se joacă din ajunul Anului Nou până în seara de Sfântul Vasile, iar satul face mai multe malănci, pe vârste (Lumea Satului, 2012).

În nordul Bucovinei, azi în Ucraina, satul românesc Crasna își joacă malanca pe 14 ianuarie, Anul Nou pe stil vechi. Urșii de acolo poartă costume din paie. Ziarul Lumina notează că ursul din paie e cea mai veche formă a măștii.

Flăcăi în costume de malancă, cu căciuli înalte acoperite cu mărgele și umeri din fâșii colorate, la un festival în muzeul în aer liber de la Cernăuți Flăcăi din minoritatea română jucând malanca la Cernăuți, pe 13 ianuarie 2019. Foto: JuliaKrizhevskaya, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0., fețe estompate

Unde le vezi

Cel mai simplu e Festivalul Internațional „Obiceiuri de iarnă” de la Suceava, pe 27 decembrie, a treia zi de Crăciun. În 2025, de la ora 11, au defilat 40 de cete din județ, din județele vecine, din Republica Moldova și din Ucraina, cu malănci, căiuți, capre, urși, cerbi și bunghieri, apoi au jucat în fața Palatului Administrativ. Programul cultural al județului pe 2026 trece festivalul tot pe 27 decembrie, care anul acesta cade duminică.

Același program are două festivaluri de datini pe 29 decembrie: „Porniți plugul, feți frumoși” la Vatra Dornei și „Porniți plugul, gospodari” la Broșteni. În iarna trecută au mai fost spectacole itinerante pe 26 decembrie, în localitățile Putna, Sucevița și Mănăstirea Humorului, și un festival al obiceiurilor pe stil vechi pe 13 ianuarie, la Drăgușeni și Râșca, toate cu intrare liberă. Programul detaliat pentru iarna 2026-2027 nu e anunțat încă; anul trecut a apărut pe 12 decembrie.

În sate, cetele umblă mai ales în ultimele zile ale anului și de Sfântul Vasile. Nu există un orar public: întreabă gazda la care stai sau primăria comunei.

Sfaturi practice

Îmbracă-te pentru câteva ore afară. Straturi, mănuși și încălțări care nu se udă. Parada pornește dimineața, iar la sate cetele umblă și noaptea.

Lasă loc jocului. Urșii se rostogolesc, capra împunge, iar bicele pocnesc. Stai pe marginea cercului, nu în mijlocul lui.

În sat, gazda hotărăște. Ceata intră doar unde e primită. Nu o urma în curțile oamenilor fără să fii poftit. Dacă se oprește la tine, obiceiul e să o răsplătești cu ceva.

Nu atinge măștile și costumele. Fiecare e lucrat de mână, uneori zile întregi, și nu sunt două la fel.

Fotografiază din afara jocului. Fără blitz în fața măștilor, mai ales seara. Cere voie înainte de un portret de aproape, mai ales când e vorba de copii: în multe cete joacă și ei.

Vezi măștile vechi la muzeu. În 2019, o parte din colecția de măști a Muzeului Bucovinei era expusă la Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava. Întreabă la muzeu ce e expus acum.

Surse